Joi, 15 ianuarie 2026, în organizarea Consiliului Județean Călărași, va avea loc inaugurarea Palatului Socio – Cultural din municipiul Călărași, clădire emblematică a patrimoniului local, recent restaurată.
Potrivit
președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, ”evenimentul
marchează redeschiderea unui edificiu cu profundă semnifcație istorică, care
își asumă astăzi o nouă vocație culturală, dedicată comunității, ca spațiu al
educației, creativității și formării tinerelor generații”.
La 14 aprilie 1833,
guvernatorul rus Kiseleff hotărăște mutarea capitalei fostului județ Ialomița
de la Urziceni la Călărași, calitate pe care Călărașiul o păstrează până în
anul 1950, când se înființează regiunile pe teritoriile administrative ale
fostelor județe, astfel că în perioada 1950-1952 Călărașiul este capitala
Regiunii Ialomița.
După septembrie 1952
și până în februarie 1968, când se reînființează județele, Călărașiul este
investit drept reședință a Raionului Călărași, care făcea parte
din marea Regiunea
București.
Consecință a deciziei
lui Kiseleff, sediile ocârmuirii de județ, tribunalului județean și poliției
județene se stabilesc în Călărași. Dar târgușorul Călărași, dezvoltat pe moșia
Spitalului Colțea din București și investit acum cu calitatea de oraș reședință
de județ nu dispunea de clădiri publice de nici un fel, iar casele mai acătării
erau încă ocupate de trupele rusești stabilite aici pentru a ține sub observare
mișcările trupelor turcești din jurul Silistrei. În aceste condiții greu s-au
găsit clădiri atât pentru Ocârmuire, cât și pentru Tribunal și Poliție.
Ocârmuirea județului,
devenită Prefectură prin Legea comunală din
În dorința de a avea
un local propriu, pe 19 iulie 1891 Prefectura cumpără de la Primăria Călărași
un teren în suprafață de
publică pe locul ce
ar rămânea neocupat cu facerea Palatului.”
Prefectura Călărași
cu sprijinul Ministerului de Interne, face apel în anul 1894 la vestitul
arhitect mehedințean Alexandru Săvulescu, nimeni altul decât cel de pe ale
cărui planuri a fost ridicat în anul 1900 Palatul Poștei din București,
actualul sediu al Muzeului Național de Istorie, pentru a face planurile
Palatului administrativ și judecătoresc de la Călărași, precum și a Casei
prefectului, care urma să facă parte din același ansamblu arhitectural. Cum
arhitectul știa că orașul Călărași se dezvoltase pe o fostă proprietate a
Spitalului Colțea din București, a ținut ca o parte din arhitectura exterioară
a Palatului de
la Călărași să
reproducă elemente arhitecturale ale clădirii Spitalului Colțea, după cum avea
să remarce și marele nostru istoric Nicolae Iorga în anul 1904, când făcea
prima deplasare la Călărași.
Licitația de
construire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian
Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11
iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ
și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, lucrările fiind finalizate deja
în octombrie 1896, când se face recepția provizorie, după care Prefectura
și Tribunalul se
instalează în noul sediu. Recepția definitivă a Palatului avea să se facă pe 21
ianuarie 1898.
Proiectată în stil
neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în
totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată,
cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul,
scările de acces la etaj și loggia.
Clădirea a fost
reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii
1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea
rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în
care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe, a fost reabilitată până în
anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a
aplicat o foiță de
aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O
ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în
baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări
finalizate parțial în anul 2008 doar pentru aripa de Sud, în care a fost
instalată Instituția Prefectului. În anul 2022, grație intervenției Consiliului
Județean Călărași, Compania Națională de Investiții a aprobat un proiect
de reabilitare
complete a clădirii și transformarea aripei de Nord + Corpul Central în CENTRU
SOCIO-CULTURAL, lucrare a cărei recepție provizorie a fost deja efectuată la
finele anului 2025.
De la darea în
folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au
funcționat următoarele instituții și organizații:
-Prefectura județului
Ialomița(1896-1949)
-Comitetul provizoriu
al județului Ialomița(1949-1950)
-Sfatul popular al
Regiunii Ialomița(1950-1952)
-Sfatul popular al
raionului Călărași(1952-1968)
-Consiliul popular al
municipiului Călărași(1968-1981)
-Comitetul municipal
PCR Călărași(1968-1981)
-Consiliul popular al
județului Călărași(februarie 1981-22 decembrie 1989)
-Comitetul județean
PCR Călărași(februarie 1981-decembrie 1989)
-Primăria județului
Călărași(27 decembrie 1989 – martie 1990)
-Prefectura județului
Călărași(martie 1990 – prezent)
-Consiliul județean
Călărași(martie 1992 – noiembrie 1997)
-Tribunalul județului
Ialomița(1896-1950)
-Tribunalul Regiunii
Ialomița(1950-1952)
-Tribunalul raionului
Călărași(1952-1968)
-Tribunalul județului
Ialomița(1968-1977).
-Judecătoria
Călărași(1951-1977).
În Casa Prefectului,
după 1949, au funcționat următoarele instituții:
-Casa Pionierilor
Călărași(1954-1976)
-Casa
Căsătoriilor(1976-1980)
-Comitetul județean
UTC Călărași(1981-1989)
-Institutul
FORDOC(1993-2013)
-Compartiment al
Agenției de Dezvoltare Sud Muntenia(2013-2022)
-Sediul Organizației
Județene PSD Călărași (2022 – în prezent)
